Stilul de personalitate
“Stilul de personalitate” sau “adaptarea personalității” este un concept și un test de personalitate folosite în Analiza Tranzacțională.
Există 6 adaptări de personalitate împărțite în două mari categorii:
1. Stilul de „supraviețuire”
Stilul sau adaptarea de supraviețuire reprezintă modul în care avem grijă de nevoile noastre atunci când nu (mai) avem încredere în mediul înconjurător. El poate fi privit ca: „ceea ce faci sub stres ca să supraviețuiești”.
Stilurile de supraviețuire se dezvoltă în perioada de viață 0 – 18 luni și fiecare dintre noi are cel puțin o adaptare de supraviețuire preferată, cea cu scorul cel mai mare, celelalte două fiind activate pe rând când cea preferată dă greș.
1.1. COMPETITORUL [Charming-Manipulator (Vann Joines) - Antisocial (Paul Ware)]
Driveri (Taibi Kahler): “Be Strong” sau “Please Others”
Stilul de parenting: Au crescut în medii concurențiale și cred că trebuie să fie ”mai șmecheri” ca ceilalți pentru a obține ceea ce își doresc.
Structura psihicului: Starea de Adult puternic contaminată de către cea de Copil, starea de Părinte exclusă.
Unde își concentrează energia: Competitorii pun cea mai mare cantitate de energie în comportament. Sunt activ agresivi și încearcă să intimideze sau să seducă pe ceilalți oferindu-le ceea ce își doresc.
Puncte forte:
1. Fermecători, carismatici
2. Buni promotori
3. Pricepuți să-i entuziasmeze pe ceilalți
4. Buni antreprenori
5. Buni lideri, îi determină pe ceilalți să-i urmeze
6. Buni în vânzări
Puncte vulnerabile (posibile capcane):
1. Poate fi intimidant și agresiv
2. Alții se pot simți manipulați de ei
3. Poate fi insensibil
4. Are dificultăți în a-și lua angajamentul
5. Aveți dificultăți în urmărirea scopurilor
6. Se plictisește ușor
Modul preferat de contact: Vor iniția contactul cu alții atunci când văd un avantaj pentru ei înșiși și preferă să interacționeze într-un grup. Nu vor iniția contactul dacă nu văd avantaje pentru ei înșiși.
Aspecte de dezvoltat:
1. Să învețe să-și gestioneze nerăbdarea cu detalii și procese
2. Să învețe să-și controleze impulsurile
3. Să învețe că cooperarea funcționează mai bine în relațiile umane
4. Să învețe că scopul nu justifică întotdeauna mijloacele
5. Să înțeleagă că altora nu le place să fie manipulați
6. Să înțeleagă că regulile li se aplică și lor
1.2. ORCHESTRATORUL [Briliant-Skeptic (Vann Joines) - Paranoid (Paul Ware)]
Driveri (Taibi Kahler): “Be Strong” & “Be Perfect”
Stilul de parenting: Au crescut cu părinți care erau inconsistenți, așa că au învățat să acorde o atenție deosebită pentru a nu fi prinși nepregătiți. Vor să facă totul într-un mod care este peste orice reproș, pentru a putea evita orice surprize.
Structura psihicului: Starea de Adult puternic contaminată de către cea de Părinte, starea de Copil exclusă.
Unde își concentrează energia: Orchestratorii pun cea mai mare cantitate de energie în gândire.
Puncte forte:
1. Gânditori strălucitori
2. Atenți la detalii
3. Buni organizatori
4. Își asumă responsabilitatea
5. Anticipează problemele și planifică soluțiile
6. Vor să facă lucrurile care trebuie făcute
Puncte vulnerabile (posibile capcane):
1. Prea rigizi și serioși
2. Super controlați și controlatori
3. Îi învinovățesc pe ceilalți
4. Supracritici pentru ei și pentru ceilalți
5. Interpretează greșit ceea ce percep și cred că ceea ce gândesc este adevărat
6. Sunt convinși că ei știu ce este mai bine
Modul preferat de contact: Preferă să aștepte pentru a vedea dacă alții vor iniția contactul cu ei. Dacă aceștia nu o fac, ei vor iniția contactul cu ceilalți, dar preferă discuții unu-la-unu sau un grup mic.
Aspecte de dezvoltat:
1. Să învețe să-și verifice percepțiile
2. Să deveniți conștienți că un comportament rigid și de control îi poate îndepărta pe ceilalți
3. Să-și dea seama că atunci când este atacat nu trebuie să atace înapoi
4. Să fie mai puțin suspect, încordat și defensiv
5. Să învețe cum să se relaxeze, să socializeze, să fie jucăuș și să se conecteze cu sentimentele sale
1.3. VISĂTORUL [Creative-Daydreamer (Vann Joines) - Schizoid (Paul Ware)]
Driveri (Taibi Kahler):
• Principal – ”Be Strong”
• Secundar – ”Try Hard” sau ”Please Others”
Stilul de parenting: Au crescut cu părinți care păreau copleșiți într-un fel sau altul de experiențele vieții. S-au temut că, dacă au prea multe cereri, părinții nu le-ar face față, astfel încât au învățat să fie înțelegători, păstrând un profil scăzut. Fantezia a înlocuit realitatea în interacțiunea cu ceilalți.
Structura psihicului: Starea de Adult dublu contaminată atât de starea de Părinte cât și de cea de Copil. Starea de Copil se retrage în fantezii.
Unde își concentrează energia: Creatorii pun cea mai mare cantitate de energie în zona de comportament. Comportamentul pe care îl folosesc este de a se retrage în pasivitate.
Puncte forte:
1. Vizionari
2. Gânditori creativi
3. Indivizi amabili, oferă sprijin
4. E ușor de a relaționa cu ei
5. Respectă spațiul celorlalți
6. Gânditori profunzi
7. Lucrează bine singuri
8. Dispuși să reflecte la întrebările de bază ale vieții.
Puncte vulnerabile (posibile capcane):
1. Este prins în visare și înlocuiește fantezia cu interacțiunea din realitate
2. Gândește mult, dar nu acționează
3. Se retrage când este stresat
4. Îi sprijiniră pe ceilalți, ignorându-și propriile nevoi
5. Ceilalți au dificultăți cu ei datorită lipsei nevoii lor de comunicare verbală și a nevoii de singurătate
6. Ceilalți îl pot vedea ca pe un sfânt
Modul preferat de contact: Preferă să aștepte pentru a vedea dacă alții se vor apropia de ei și preferă să vorbească “unu la unu” mai degrabă decât într-un grup.
Aspecte de dezvoltat:
1. Să învețe să-și împărtășească gândirea cu voce tare
2. Să vorbească în numele propriu și să ceară ce au nevoie sau ce vor
3. Să fie la fel de susținători cu ei înșiși pe cât sunt cu ceilalți
2. Stilul de „relaționare”
Stilul sau adaptarea de relaționare („performing” în limba Engleză) este dezvoltată pentru a răspunde așteptărilor din cadrul familiei de origine și poate fi privit ca: „ceea ce faci în condiții normale pentru a încerca să satisfaci așteptările celor din jur”.
Stilul sau adaptarea de relaționare se dezvoltă în perioada de viață 18 – 36 luni în cazul „Rebelului” și între 3-6 ani în cazul „Reactorului” și a „Perfectorului”.
Fiecare dintre noi are cel puțin o adaptare de relaționare preferată, cea cu scorul cel mai mare, celelalte două fiind activate pe rând când cea preferată dă greș.
2.1. PERFECTORUL [Responsible-Workaholic (Vann Joines) - Obsessive-Compulsive (Paul Ware)]
Driveri (Taibi Kahler):
• Principal – ”Be Perfect”
• Secundar – ”Be Strong” sau ”Try Hard”
Stilul de parenting: Au crescut în familii în care era de așteptat să devină responsabili foarte devreme și au fost apreciați când gândeau și acționau în mod competent.
Structura psihicului: Starea de Adult contaminată de starea de Părinte.
Unde își concentrează energia: Perfectorii pun cea mai mare energie în gândire.
Puncte forte:
1. Responsabil
2. Conștiincios
3. De încredere
4. Bun muncitor
5. Stâlpii societății
6. Face lucrurile să funcționeze
Puncte vulnerabile (posibile capcane):
1. Nu știu când să renunțe la muncă
2. Poate părea neliniștit și plictisitor
3. Micro-manageri
4. Are probleme cu delegarea autorității
5. Trebuie să facă totul
6. Are dificultăți în a se relaxa
Modul preferat de contact: Identifică o persoană sau cel mult 2 – 3 dintr-un grup și este activ pentru a intra în contact cu acestea. Abordează problemele rațional, mai degrabă decât emoțional.
Aspecte de dezvoltat:
1. Să se accepte pe sine ca fiind „suficient de buni”
2. Să învețe să delege
3. Să-și facă timp pentru a se relaxa
4. Să echilibreze munca cu distracția
5. Să descopere că „a face permanent” interferează cu a „ființa” al celorlalți
6. Să nu se aștepte la aceeași perfecțiune de la alții, pe care o așteaptă de la ei înșiși
2.2. REACTORUL [Enthusiastic-Overreactor (Vann Joines) - Histrionic (Paul Ware)]
Driveri (Taibi Kahler):
• Principal – ”Please me” sau ”Please others”,
• Secundar – ”Try Hard” sau ”Hurry Up”
Stilul de parenting: Au fost apreciați de părinți pentru că erau drăguți și jucăuși și continuă ca adulți să caute acest tip de recunoaștere. Tind să confunde atenția cu dragostea.
Structura psihicului: Starea de Adult contaminată de starea de Copil.
Unde își concentrează energia: Conectorii pun cea mai mare energie în sentimente (emoții).
Puncte forte:
1. Entuziaști
2. „Majoretele” vieții
3. Iubește să facă oamenii fericiți
4. Excelenți în relațiile publice
5. Sensibili la sentimentele altora
6. Îi ajută pe ceilalți să se contacteze la sentimentele proprii
Puncte vulnerabile (posibile capcane):
1. Tinde să reacționeze exagerat
2. Poate apărea lipsit de auto-control
3. Se supără rapid dacă este criticat
4. Crede că realitatea este ceea ce simte
5. Poate face „din țânțar, armăsar”
6. Uneori, le face pe plac celorlalți în defavoarea lor
Modul preferat de contact: Se îndreptă spre ceilalți într-un mod zâmbitor, prietenos, inițiind conversații cu un ton cald, emoțional. Le place să fie în grupuri mari și le place să fie centrul atenției.
Aspecte de dezvoltat:
1. Să învețe să-și integrezi gândirea cu emoțiile
2. Să-și asume puterea
3. Să învețe să se gândească la soluții
4. Să nu mai fugă când este supărat
5. Să-și folosească furia pentru a stabili limite adecvate
6. Să-și seama că alții ar putea interpreta greșit nevoia de atenție și flirtul lor
2.3. REBELUL [Playfull-Resister (Vann Joines) - Passive-Aggresive (Paul Ware)]
Driveri (Taibi Kahler):
• Principal – ”Try Hard”,
• Secundar – ”Be Strong”
Stilul de parenting: Au fost supra-controlați de părinți și cred în continuare că toți vor să-i controleze și să nu-i trateze corect.
Structura psihicului: Starea de Adult dublu contaminată atât de starea de Părinte cât și de cea de Copil. Starea de Copil în conflict permanent cu cea de Părinte.
Unde își concentrează energia: Challengerii pun cea mai mare cantitate de energie în comportament. Comportamentul pe care îl folosesc este de tip „agresiv-pasiv”
Puncte forte:
1. Loiali
2. Buni observatori ai lucrurilor care nu sunt corecte
3. Buni investigatori
4. Tenace, perseverenți
5. Jucăuși
6. Cântărește atât avantajele cât și dezavantajele unei situații/probleme
Puncte vulnerabile (posibile capcane):
1. Rezistă indicațiilor/sfaturilor de la ceilalți
2. Vede viața ca pe o luptă
3. Gândesc în termeni de „totul sau nimic”
4. Face lucrurile mai dificile decât trebuie
5. Procrastinează
6. Adesea îi frustrează pe ceilalți cu rezistența/încăpățânarea lor
Modul preferat de contact: Se angajează cu alții prin reacție. De obicei, rămân la marginea unui grup mare, ascultă și apoi fac ceva care „contravine” cu ceea ce spune sau face grupul.
Aspecte de dezvoltat:
1. Să-și dea seama că întotdeauna există mai mult de două opțiuni în orice situație
2. Să-și dea seama că viața nu trebuie să fie o luptă
3. Să învețe să întrebe direct ce-și doresc
4. Să învețe să spună „nu” direct
5. Să-și dea seama că ceilalți oameni vor coopera cu ei în prezent
6. Să capete încredere în sentimentele lor pentru a-i ghida
Adaptările de personalitate și “poziţiile de viaţă”
De la o vârstă fragedă, ne formăm un punct de vedere în ceea ce priveşte valoarea noastră şi a persoanelor din jurul nostru, şi adoptăm o poziţie de viaţă. Alegerea poziţiei de viaţă a fost facută pe baza informaţiilor limitate, disponibile nouă în calitate de copii, şi este posibil să beneficiem de regândirea acestei decizii despre noi şi ceilalţi în sensul de a ne permite nouă înşine să alegem să schimbăm modul în care relaţionăm cu ceilalţi.
Analiza Tranzacțională conturează 4 poziţii care descriu deciziile noastre din copilăria timpurie despre propria persoană şi despre cei din jurul nostru:
Poziţia 1: (+ +) Eu sunt OK. Tu eşti OK.
Este o poziţie sănătoasă psihologic. În această poziţie simţim că merităm să fim iubiţi şi acest lucru este valabil şi pentru ceilalţi. Din această poziţie ne putem rezolva problemele în mod constructiv, suntem capabili să acceptăm valoarea şi importanţa celorlalţi şi putem relaţiona asertiv cu ceilalţi, putem avea succes în munca noastră, în relaţiile cu ceilalţi şi ne putem îndeplini obiectivele.
Poziţia 2: (+ -) Eu sunt OK. Tu nu eşti OK.
Este poziţia din care îi învinovăţim pe ceilalţi, îi doborâm sau persecutăm pe ceilalţi. În această poziţie avem tendinţa să-i învinovăţim pe ceilalţi pentru problemele noastre şi în mod frecvent ne exprimăm ostilitatea. La suprafaţă s-ar putea să părem că suntem învingători, dar în realitate ne putem simţi OK numai când stabilim că ceilalţi nu sunt OK, prin doborârea celorlalţi. Aceasta poate fi poziţia persoanelor extrem de ambiţioase care trec peste ceilalţi pentru a-şi atinge scopurile, sau a fanaticilor care argumentează că drumul lor este singurul posibil.
Pozitia 3: (- +) Eu nu sunt OK. Tu eşti OK.
Este poziţia din care ne simţim descurajaţi atunci când ne comparăm cu ceilalţi, ne simţim victimizaţi sau învinşi. Această poziţie duce la retragere, depresie şi, în cazuri grave, la sinucidere.
Pozitia 4: (- -) Eu nu sunt OK. Tu nu eşti OK.
Este poziţia în care simţim că am pierdut interesul faţă de viaţă. Din această poziţie putem simţi că viaţa este inutilă şi, în unele cazuri, putem deveni dependenţi de alcool sau droguri. Putem crede că nu merităm să fim iubiţi şi să simţim că suntem respinşi. De asemenea, din această poziţie îi respingem pe ceilalţi.
Chestionar pentru determinarea stilului de personalitate
Ceea ce măsoară acest chestionar este “adaptarea” de personalitate a respondentului mai degrabă decât o “tulburare” de personalitate a acestuia. Dacă considerați că o afirmație este adevărată și vi se potrivește, notați-o cu cifra “1”. Dacă afirmația nu este adevărată și nu vi se potrivește, lăsați-o notată cu cifra “0”.
Rezultatele chestionarului le veți primi pe email.
Scorul maxim este de 12 puncte pentru fiecare adaptare și reprezintă numărul de caracteristici pe care le-ați marcat cu cifra “1”.
Este important să citiți adaptările de personalitate cu scorul cel mai mare, cel puțin una din categoria de “supraviețuire” și una din categoria de “relaționare”. În cazul în care aveți două adaptări cu scoruri egale sau cu o diferență de 1-2 puncte între ele, citiți-le pe ambele.
OBSERVAȚIE! O persoană poate avea oricare dintre adaptările de personalitate descrise mai sus și poate fi total sănătoasă sau oriunde în spectrul tradițional al psihopatologiei. Numai dacă comportamentele negative ale adaptării sunt frecvente, de intensitate mare și durează un timp îndelungat, putem vorbi de o tulburare de personalitate.